Search
Esc
to search a new word
breather
origin
Germanic
noun
1300s
A short pause or rest taken during an activity, or a creature that breathes.
Synonyms
respite
formal
pause
neutral
rest
neutral
break
informal
Timeline
Explore
breather
current
Modern English
breathe
1300s
Middle English
brǣþan
pre-1100
Old English
brǣþ
pre-1100
Old English
-er
pre-1100
Old English
*brēþaz
pre-500
Proto-Germanic
*bhrē-
prehistoric
Proto-Indo-European
A
−
A
A
+
Search
Browse
Saved